antet ajts
  • Cisnadioara c Anii drumetiei
  • Sibiu c Gabriela Oancea
  • Teracota Medias c Stefan Vartolomei

Munţii Făgăraş

Zonă montană
    
Mail icon E-mail

Munții Făgăraș se întind între Defileul Oltului–Turnu Roșu și Valea Arpașului Mare pe teritoriul administrativ al județului Sibiu. Acest tronson prezintă trei sectoare distinct marcate de formele de relief.

Primul cuprinde spațiul montan din vest spre est, respectiv din Chica Pietrelor – 1600 m până în Vf. Moașa Sebeșului 2034 m. Aici creasta crește altitudinal spre est prezentând forme rotunjite, iar văile nordice sunt mai ușor accesibile. Vegetația forestieră atinge 1650 m altitudine, iar rețeaua hidrografică tributară Oltului străbate pajiști subalpine și trupuri de păduri de rășinoase și de amestec de mare valoare peisagistică.

În al doilea sector care continuă până la Vf. Scara-2306 m apar primele semne ale glaciațiunii cuaternare pentru ca în al treilea sector creasta principală – de o frumusețe austeră aparte- să-și exprime aspectul ruiniform insolit, vârfurile ascuțite și cele trapezoidale, custurile spectaculos crenelate, șeile înalte și „colierul“ apelor albastre și limpezi din căldările glaciare care se succed – pe versantul nordic sibian – începând cu lacul Avrigului, Călțun, Doamnei, Bâlea, Podrăgel și Podragu.

Terasele de sub lacuri, parcurse de cea mai densă rețea hidrografică a Carpaților, deschid săritori înalte cascadelor Moașa, Șerbota și Bâlea spre zona pădurilor ce coboară spre piemontul Țării Oltului.

Sectorul glaciar central al Făgărașului este și parcursul cel mai mult accesat turistic.  În acest areal se află valori naturale de patrimoniu, precum Rezervația mixtă Golul Alpin dintre vârfurile Suru și Podragu, Rezervația faunistică Arpășel și semețele vârfuri Negoiu, Călțun, Lespezi și Vânătoarea lui Buteanu – toate depășind 2500 m altitudine. 

Pe toate cele 17 văi care se deschid de la vest (Turnu Roșu) spre est (Valea Podragului), turistul întâlnește acum pensiuni, case de vacanță și poteci pastorale ce urcă în poienele de pe culmi. Potecile turistice bine marcate conduc însă – din așezările Țării Oltului – la refugiul Suru, din Sebeșu de Sus; la cabanele Poiana Neamțului și Bărcaciu, din Avrig; la cabana Negoiu, din Porumbacu; la Vama Cucului, Bâlea Cascadă, Paltinul și Bâlea Lac pe Transfăgărășan (DN7C); la Complexul turistic Albota din Arpașu de Jos și la Turnuri, respectiv cabana Podragu din Arpaşul de Sus sau orașul Victoria.

Întregul masiv face parte din Sit Natura 2000 Munții Făgăraș. 

Vegetaţia

Vegetaţia este variată în funcţie de altitudine. De la păduri de foioase şi de molid, la tufişuri de jnepeni, afin, merişor sau anin de munte. Pajiştile de pe crestele alpine sunt presărate cu flori atât de delicate şi viu colorate: cupe de ghinţură, vulturica de stânci, ochiul găinii, campanulele alpine, genţianele.

Fauna

Zona este populată de căprioară, cerb, urs brun, jderul de copac şi feline precum râsul, pisica sălbatică. În golul alpin trăieşte capra neagră. Păsările sunt reprezentate de cinteză, fluturaş de stâncă, ierunca, mierla de piatră, şorecarul comun, cocoşul de munte, acvila de munte.

Arii naturale protejate

Arii protejate în Făgăraş

Rezervația mixtă Golul Alpin Făgăraş
Aceasta se află pe faţa nordică a masivului şi găzduieşte lacuri nivale şi glaciare. Arealul cuprinde şi Rezervaţia Faunistică Arpăşel şi Rezervaţia mixtă Valea Bâlii.


SPA Avrig – Scorei – Făgăraş
Oltul reprezintă un coridor ecologic de migraţie pentru populaţiile de păsări care face legătura între diferite zone geografice ale României şi Europei. În perioadele de migraţie, populaţia totală a păsărilor acvatice depăşeşte 30.000–40.000 de exemplare.


SPA Piemontul Făgăraş
Zona oferă condiţiile necesare existenţei unor populaţii importante de păsări ameninţate la nivel european sau mondial. Speciile protejate sunt: cârstelul de câmp, barza albă, acvila ţipătoare mică, cocoşul de munte, viesparul, huhurezul mare, ghionoaia sură, ciocănitoarea cu spate alb, ciocârlia de pădure.


SCI Mlaca Tătarilor
Zona este reprezentată de o mlaştină de tip turbărie care adăposteşte un număr ridicat de specii rare de plante.


SCI Munţii Făgăraş
Situl include cel mai înalt şi sălbatic sector al Carpaţilor Româneşti şi conservă 23 de habitate.

Trasee în Munții Făgăraș

Cele opt trasee de drumeţie care parcurg sectorul glaciar central al Munţilor Făgăraş sunt de dificultate superioară, o parte fiind recomandate drumeţilor experimentaţi. Pe perioda iernii (1 noiembrie–1 iunie), traseele de deasupra cabanelor sunt impracticabile.  Accesul în masiv se face din localităţile Turnu Roşu, Racoviţa, Avrig, Porumbacu de Sus, Cârţişoara şi din zona lacului Bâlea.

La Bâlea Lac, zonă accesibilă doar cu telecabina în perioada noiembrie–iulie, și cu mașina în timpul verii, există o bază Salvamont.

Știați că…?

Munţii Făgăraş sunt numiți Alpii Transilvaniei?

În Carpaţii României sunt 14 vârfuri care depăşesc 2500 m altitudine, iar 8 dintre acestea se găsesc în Masivul Făgăraş?

Nicăieri în Carpați nu se poate escalada, în numai două ore, un vârf de peste 2500 m, ca de la Bâlea Lac pe Vânătoarea lui Buteanu (2507 m). 

Partea de nord a Munţilor Făgăraş este spectaculoasă prin diferenţa de altitudine mare: 2.000 m pe parcursul a doar 10 km.

  • accomodation
  • food
  • club and pub
  • event
Cazare
Localitate:
Tip
Clasificare
Caută
Restaurante
Localitate:
Tip
Caută
Pub-uri și cluburi
Localitate:
Tip
Caută
Evenimente
Localitate:
Tip
Perioada:
-
Caută
Urmărește-ne